ISTORIA SANDPLAY

Punctul de pornire al utilizarii terapeutice a miniaturilor in ladita cu nisip se gaseste in munca pediatrului si pedopsihiatrului englez Margaret Lowenfeld

In 1928 ea a infiinteaza la Londra Clinic for Nervous and Difficult Children.

Margaret Lowenfeld a fost ghidata de cartea Floor Games a lui H.G.Wells care descrie minunile din lumile in miniatura pe care Wells si fiii sai le creau pe podea cu o varietate de mici jucarii si cuburi.

Angajarea si natura creativa a jocurilor pe podea au impresionat-o pe Lowenfeld atat de mult incat ea si-a dotat cabinetul terapeutic cu un set consideabil de jucarii de mici dimensiuni si tot felul de materiale care putea fi combinate in cele mai diverse moduri pentru a da nastere unui obiect personal cu totul unic. toate acestea au fost initial depozitate intr-o cutie pe care copiii au numit-o in mod spontan cutia minunilor (wonder box). Cu aceste jucarii si obiecte copiii creau scene din cele mai diverse in cutia cu nisip. Aceste scene au fost numite de copii “Lumi”.

Margaret Lowenfeld a spus mereu ca cei care au dat nastere terapiei pe care ea a numit-o mai tarziuWorld Technique au fost copiii

Prima expunere profesionala

Lowenfeld a intentionat sa dezvolte o cale de a accesa direct exprimarea experientei mentale si emotionale a copiilor, ca urmare a observatiei ca procesele gandirii la copii functioneaza altfel decat la adulti. Ea a considerat ca este mai util sa privim ceea ce produce copilul nemijlocit si sa lucram cu acest produs foarte personal decat sa incercam sa interpretam experienta copilului prin intermediul unor teorii care de cele mai multe ori izvorasera din experienta cu adultii.

Astfel ea a cautat nu doar sa ajute copilul sa se exprime, ci a considerat ca este nevoie de o modalitate de a inregistra produsul copilului, ceea ce putea ajuta la intelegerea “lumilor” copiilor si la studierea procesului lor terapeutic.

Incercand sa ocoleasca impunerea oricarei teorii asupra creatiei copilului, ea a preferat sa lase teoria sa se nasca direct din insasi travaliul copiilor.

Prima expunere profesionala a Tehnicii Lumea a fost la Conferinta din 1937 de la Paris.

Un mare numar de clinicieni au studiat Tehnica Lumea si ulterior au adaptat-o sau au modificat-o asa incat sa serveasca pentru obiectivele lor diagnostice sau terapeutice. Unii dintre ei au studiat direct cu Margaret Lowenfeld.

World Technique

Charlotte Buhler, insemnat cercetator in domeniul dezvoltarii copilului la Universitatea din Viena, a adaptat Tehnica Lumea la cercetarile sale si la necesitatile clinice. Preluand cu abilitate Tehnica Lumea pentru a descrie travaliul mintii copilului, Buhler a lucrat la standardizarea tehnicii pentru a o utiliza ca test diagnostic in studiul proceselor cognitive si developmentale la copii. Cu sprijinul si incurajarea lui Lowenfeld, Buhler a observat lumile create de copii in Clinica din Londra.

Ea si-a numit instrumentul de diagnostic Testul Lumea (World Test). Numarul de miniaturi este limitat la 160-300 miniaturi, din care copilul realizeaza o “lume” pe suprafata unei mese. scorarea foloseste o scala standardizata creata sa discearna intre lumile normale si lumile clinice (patologice)

Village Test (Test du Village)

Charlotte Buhler a influentat munca a doi clinicieni francezi care dupa ce au vazut o demonstratie a sa in Olanda in anii 1940, s-au intors in Franta si au dezvoltat ceea ce ei au numit Testul Satului (Village Test). In acest fel World Tehnique a fost din nou adaptata la evaluarile clinice.

In acelasi timp cu Lowenfeld si Buhler dar independent de ele, Erik Homberger Erikson a dezvoltat Dramatic Productions Test. Desi nu a avut cunostinta de World Tehnique sau de World Test, Erikson a utilizat miniaturile intr-un spatiu delimitat pentru a obtine o mai buna intelegere a comportamentului uman. el a gasit ca scenele realizate de subiectii studiului pe suprafata mesei reprezentau traume din copilarie. mai mult, a concluzionat ca scenele create erau continuari ale momentului in care subiectii se oprisera in copilaria lor, rostul acestei continuari fiind depasirea traumei prin repetitia activa in joc. in studiul longitudinal de dezvoltare Erikson a vazut teme asemanatoare traumei timpurii impreuna cu scene de conflict familial, teme legate de boala sau probleme somatice si conflicte psihosexuale.

Little World Test

Hedda Bolgar si Liselotte Fisher, clinicieni din Austria au adaptat si ele World Tehnique la obiectivele evaluarii clinice. Ele au fost interesate sa dezvolte un instrument nonverbal si proiectiv de diagnoza clinica. Erau familiarizate cu munca lui Lowenfeld si Buhler. Ele au dezvoltat Testul Lumii Mici (Little world Test) pe la mijlocul anilor 1930. Testul scora sase categorii de factori care discriminau intre profilurile normale si cele patologice.

World Technique Test

Psihologul si academicianul scotian Laura Ruth Bowyer Pickford a studiat intens World Tehnique si cu incurajarea si sprijinul lui Lowenfeld a scris o lucrare extinsa asupra istoriei si utilizarii World Technique. Laura Ruth Bowyer Pickfod a adus importante contributii la utilizarea traditionala a World Technique. ea a dezvoltat categorii de scorare care analizau mai bine lumile si deduceau norme developmentale pentru copii si adulti din populatiile clinice si normale.

Building Village Test (Wereldspel)

Pedagogul olandez P.C.Ojemann a dezvoltat Testul construirii satului (Wereldspel) pornind de la cercetarilelui L.N.J.Kamp de la Universitatea din Utrecht. Kamp a lucrat in anii 1940 in SUA si a formulat scale de dezvoltare ce puteau fi utilizate in scolile publice din Kansas, Topeka. in colaborare cu E.S. Kessler de la Georgetown University, Kamp a identificat norme de dezvoltare in scenele produse de copii si adolescenti. Pornind de aici, Ojeman a folosit testul construirii satului pentru a diagnostica ceea ce ea a numit gandirea in imagini (image thinking) ca indicator al stilului de invatare si pentru detectarea timpuri a dificultatilor de invatare la copiii scolari.

Sandplay Therapy

O figura exceptionala in dezvoltarea utilizarii terapeutice a miniaturilor in nisip a fost Dora Maria Kalff.

Vecina si prietena cu Emma si Carl Gustav Jung in Elvetia, Kalff a fost incurajata de Jung sa se implice intr-o cariera psihologica.

Observand abilitatile Dorei Kalff in relatia cu copiii, Jung i-a sugerat sa isi indrepte atentia catre aceasta arie neexplorata a psihologiei jungiene. ceea ce punea destul de multe dificultati logistice Dorei Kalff. analiza jungiana traditionala nu este potrivita pentru copii, intrucat ei nu si-au dezvoltat inca aptitudinile cognitive si din perspectiva dezvoltarii nu detin capacitatile care ii predispun la o analiza verbala. kalff si-a inceput initial studiile in 1949 la Jung Institute din Kusnaacht, in Elvetia. Si in 1954 a participat la o prezentare a lui Margaret Lowenfeld asupra World tehnique. Kalff a fost intrigata si impresionata de posibilitatile de utilizare ale acestei tehnici ca instrument de lucru simbolic cu copiii. cu incurajarea lui Jung, Kalff a plecat la Londra sa studieze World Technique cu Margaret Lowenfeld.

In timp ce Margaret Lowenfeld obisnuia sa interpreteze lumile pentru copii inainte de incheierea tratamentului, Dora Kalff a observat ca amanarea interpretarii era importanta, pentru ca astfel i se oferea clientului oportunitatea de a parcurge transformarea la cel mai profund nivel al psihicului. inradacinata in conceptul jungian fundamental ca psihicul are o tendinta innascuta sa se miste catre completitudine, Kalff a vazut cum tacerea terapeutului si participarea informata (in sensul ca terapeutul stie ce face chiar si cand aparent nu face nimic) la procesul sandplay activeaza in client acest potential.

In timp ce Margaret Lowenfeld privea World Technique ca un mijloc de comunicare si exprimare a gandurilor si emotiilor copiilor si ca vehicol pentru rezolvarea conflictelor si tensiunilor rezultate din discrepantele dintre realitatile lor interioare si exterioare, Kalff a vazut insasi urgenta reordonarii psihicului aparand in creatiile in nisip. cu background-ul sau jungian si natura profund intuitiva, Kalff a recunoscut ca procesul transformarii simbolice arhetipale aparea prin seriile de ladite cu nisip si a simtit ca nisipul era vehicolul perfect pentru tratamentul copiilor.

Sandplay, Sandtray, Sandwork, Integrative Sandplay, SWaM Techniques

Recunoscand continutul arhetipal si procesul simbolic al lumilor, Kalff a adaptat World Technique la teoria jungiana si a numit aceasta abordare Sandplay Therapy, pentru a o distinge de World Technique a lui Lowenfeld.

Kalff si Lowenfeld au discutat despre modalitatile lor diferite de abordare a laditei cu nisip si au fost de acord la sfarsitul anilor 1950 sa isi numeasca diferit abordarile.

De atunci Sandplay Therapy a continuat sa se dezvolte si sa creasca in popularitate printre analistii jungieni si terapeutii de orientare jungiana.

Sandplay Therapy a devenit in timp preferata in utilizarea terapeutica si cu clienti adulti, nu numai copii.

Sandplay in prezent

In present utilizarea jocului cu nisip si miniaturi cunoaste o diversitate impresionanta in ceea ce priveste cadrul teoretic si settingul tehnic. Psihologii au la indemana la ora actuala nu doar Sandplay Therapy si Sandtray Therapy, ci si asa numitele Tehnici SWaM, tehnici de interventie psihologica si educationala ce folosesc nisip (Sand – S), apa (Water – Wa) si miniaturi (Miniatures – M). Tendinta de a integra mai multe modalitati de utilizare a nisipului, apei si miniaturilor intr-un proces terapeutic/de consiliere/de asistenta/de dezvoltare personala a dus la formularea abordarii integrative, astfel ca in cursul aceluiasi proces sau chiar in aceeasi sedinta de lucru, psihologul poate ghida pacientul de la o tehnica la alta in functie de prioritatea sau de problematica acestuia.
Mai mult decat atat, tehnicile de joc cu nisip si miniaturi si-au dovedit eficienta si in afara cadrului clinic. Se utilizeaza in actiunile de asistenta psihologica de urgenta pentru comunitati aflate in dificultate (Sandwork expresiv), in cadrul educational (Sandtray Play in Education) sau in cadrul organizational (SandArt, Sensorial Sands). Aparitia pe piata a nisipului colorat si a nisipului kinetic a urmat descoperirii aportului pe care jocul liber cu nisip il are asupra proceselor neuropsihice. Astfel in programele de relaxare creativa se foloseste numai nisip, dar nisip colorat si nisip de modelat (SandArt), iar in aria exercitiilor de stimulare senzoriala ca parte a unor interventii mai complexe de recuperare psihomotorie si de stimulare sensorial-emotionala se folosesc nisipul kinetic si spumele de nisip (Sensorial Sands).
Mai mult decat atat, preocuparile practicienilor au mers in directia abordarilor de grup, de familie si de cuplu, astfel incat jocul cu nisip/nisipuri, apa si miniaturi constituie un instrument important pentru sesiunile terapeutice, de consiliere, de dezvoltare personala in care se lucreaza cu mai multe persoane.
Interesul clinic fata de aceste tehnici a condus la cercetari asupra indicatorilor psihodiagnostici care se pot obtine din creatiile realizate de pacienti in ladita cu nisip.
Aceasta diversitate de tehnici si metode a caror eficienta a fost probata in practica clinica si educationala a fost articulata intr-un set teoretic si practic coerent ce face obiectul de studiu al programului de formare de practicieni Sandplay Integrativ ®, derulat cu succes in Romania incepand cu anul 2014.